Iarna la Iași

La Iași poți cunoaște foarte mulți oameni de vază, foarte multe personalități. Îi poți vizita direct la ele și la ei acasă, trecând ușor peste câteva, mai multe decenii.

La Iași e multă literatură pe stradă, pe străzi, la marginea orașului și dincolo de el – pe niște fire pe care le poți urmări mai greu și doar cu mașina. Continuă lectura „Iarna la Iași”

MUZEUL BARBERINI – Potsdam

Zis și făcut și văzut.

Cum spuneam în articolul despre castelele Germaniei, orașul Potsdam a devenit mai interesant cu un muzeu, Barberini, deschis anul acesta în piața veche a orașului. Reconstrucția Palatului Barberini distrus la sfârșitul celui de al doilea război mondial a închis careul pieței, a încheiat refacerea clădirilor istorice din centrul istoric al Potsdam-ului.

Continuă lectura „MUZEUL BARBERINI – Potsdam”

”CECI N’EST PAS UN CHÂTEAU” – ACESTA NU ESTE UN CASTEL

Construcție, reconstrucție, adevărat, fals                   Ceci-nest-pas-un-chateau_mini

În ianuarie 2017, s-a deschis la Potsdam, în Germania, Muzeul Barberini. Inaugurarea poate n-ar fi fost atât de popularizată, dacă Angela Merkel nu ar fi vizitat muzeul în timpul ceremoniei de preluare a funcției de președinte al Statelor Unite ale Americii, de către Donald Trump[i].

Cu această istorică ocazie, am mers și noi pe urmele muzeologiei istorice și iată ce am aflat: patrimoniul nu doar se păstrează, el se poate și construi. Acum.

Continuă lectura „”CECI N’EST PAS UN CHÂTEAU” – ACESTA NU ESTE UN CASTEL”

PALATUL de la RUGINOASA – gotic, ascuns, departe

Nu știu alții cum sînt, dar eu cred cu venerație că Alexandru Ioan Cuza a fost înfăptuitorul României moderne, României ca țară adevărată cu o viziune asupra propriului viitor, o țară cu legi, o țară cu universități și chiar și cu muzee, o țară cu voință proprie.

Continuă lectura „PALATUL de la RUGINOASA – gotic, ascuns, departe”

EMILIA-ROMAGNA, ce nume frumos!

Pentru prima oară am înţeles ce înseamnă o regiune şi o reţea de muzee regionale – concept ce la noi nu şi-a găsit aplicabilitatea practică (din lipsă de reprezentare faptică a împrumutului conceptual, ca în multe alte situaţii „europene”).

Emilia-Romagna. Ei bine, numele îi vine de la Via Emilia (mare drum roman care ducea, ca toate drumurile, inevitabil, la Roma) şi de la Imperiul Roman de Răsărit care şi-a avut o vreme capitala la Ravenna, oraş al regiunii acum.

Continuă lectura „EMILIA-ROMAGNA, ce nume frumos!”

MUZEE VENEŢIENE – Muzeul Sticlei din Murano

Muzeul Sticlei din Murano  are un farmec  ascuns, asemănător sticlei – îi vezi luciul, îi vezi preţiozitatea de la distanţă, dar trebuie să-l priveşti de foarte de-aproape pentru a-i vedea nuanţele, sclipirile ascunse, să-l priveşti în lumină, să-l învârteşti după soare, pe toate părţile, pentru a-l vedea pe deplin.

Continuă lectura „MUZEE VENEŢIENE – Muzeul Sticlei din Murano”

MANILLAS – The Money Bracelets

Manillas were metal bracelets of a large variety of shapes and weights, preferably made in copper which was considered the most valuable metal by pre-colonial Western Africa population, also known as the “red gold”. The thing about these bracelets is that they were not just bracelets, but coins, money used not only by the locals but also by the European colonists in the 15th century to trade with their African counterparts. Continuă lectura „MANILLAS – The Money Bracelets”

Grădina de sticlă din Murano

Arta sticlăriei a fost multă vreme secretul și monopolul european al maeștrilor venețieni, care au transformat insula Murano, aflată lângă Veneția, într-un simbol al culorilor îndrăznețe, al formelor curbate aproape impertinent și  au împrumutat numele „Murano” universului sticlei prețioase.

Nașterea acestui „brand” multisecular nu este un mister, ea are cauze foarte  pragmatice: meșterii sticlari au ajuns la Murano fiind obligați de autoritățile venețiene să se retragă acolo, printr-un decret din anul 1292.

Continuă lectura „Grădina de sticlă din Murano”

CE ESTE UN MUZEU? Definiţia romanţată

Oficial, muzeul este „o instituție de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul cunoașterii, educării și recreerii, mărturii materiale și spirituale ale existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător” – ne-o spune, în România, Legea muzeelor și colecțiilor publice (Legea nr. 311/2003)[i] care a preluat definiția formulată de Consiliul Internațional al Muzeelor (I.C.O.M.). Continuă lectura „CE ESTE UN MUZEU? Definiţia romanţată”

Muzee venețiene – Palatul Dogilor

Palazzo Ducale – Veneţia

În luna noiembrie a anului 2015, am făcut pur şi simplu o excursie la Veneţia. O excursie de plăcere profesională.

Multe sînt muzeele Veneţiei, multă istorie de văzut sau de recunoscut, mai mult de o viaţă şi mai mult de 1000 de ochi pentru a putea cuprinde tot ce ar fi de înţeles, de văzut şi nicidecum de aprofundat. Continuă lectura „Muzee venețiene – Palatul Dogilor”

Sânge pe calorifer!

În vizită la Muzeul Național Brukenthal.

E interesant că acest blog începe cu o dedicație pentru Muzeul Brukenthal – este locul în care am învățat artă românească şi unde am văzut mari maeştri într-o lungă vreme în care Muzeul Național de Artă era închis (sau aproape închis). Vizitând astăzi pentru a nu ştiu câta oară galeriile de artă Brukenthal, mi-am amintit primele incursiuni aici şi, deşi s-au schimbat unele lucruri, spațiu-timpul rămâne familiar, nu e o delimitare crudă față de ceea ce am experimentat acum 20 de ani (şi mai bine). Continuă lectura „Sânge pe calorifer!”