Museum Anonymous

Codul etic al conservatorilor și restauratorilor a fost adoptat de Confederația Europeană a Organizațiilor Conservatorilor și Restauratorilor (European Confederation of Conservator-Restorers Organisations – E.C.C.O.), la Bruxelles, în anul 2003.

Versiunea originală a documentului prezentat sub formă de ghid pentru membrii E.C.C.O. este disponibilă în limba engleză aici: E.C.C.O. Professional Guidelines II – Code of Ethics.

1. Principii generale
   1. Activitatea de conservare și restaurare este un seviciu public, în beneficiul societății.
   2. Conservatorii și restauratorii au obligații față de deținătorii de bunuri culturale, patrimoniu, societate.
   3. Activitatea de conservare și restaurare se desfășoară cu respectarea legii.
   4. Conservatorii și restauratorii au dreptul de a refuza lucrări a căror realizare ar fi contrară Codului Etic.
   5. Organismele naționale ale conservatorilor și restauratorilor trebuie să sancționeze abaterile de la Codul Etic.
2. Obligații ale conservatorilor și restauratorilor față de patrimoniul cultural
   1. Respectarea semnificației estetice, istorice și spirituale, precum și a integrității fizice a patrimoniului cultural.
   2. Să se țină cont de cerințele impuse de utilizarea socială a bunurilor culturale, în demersul de conservare a patrimoniului.
   3. Să se lucreze la cele mai înalte standarde, independent de valoarea de piață a patrimoniului.
   4. Să se aibă în vedere toate aspectele legate de conservarea preventivă, înainte de a interveni fizic asupra patrimoniului și să se limiteze intervenția la strictul necesar.
   5. Să se utilizeze doar produse, materiale și procedee care, potrivit nivelului actual al cunoașterii, să nu dăuneze patrimoniului, mediului înconjurător sau oamenilor. Intervenția și materialele nu trebuie să interfereze deloc, dacă este posibil, cu nici o examinare, tratament sau analiză viitoare. Ele trebuie să fie compatibile cu materialele obiectului de patrimoniu și să fie cât mai ușor și cât mai complet reversibile cu putință.
   6. Tratamentele de conservare-restaurare trebuie să fie documentate în scris și prin imagini care să consemneze examinări de diagnosticare, intervenții de conservare și restaurare și orice altă informație relevantă. Raportul privind intervențiile trebuie să includă și numele celor care au efectuat intervențiile respective. O copie a raportului trebuie transmisă deținătorului obiectului și trebuie să rămână permanent accesibilă. Documentarea rămâne proprietatea intelectuală a conservator-restauratorului și va fi reținută pentru informare ulterioară.
   7. Conservator-restauratorul trebuie să accepte doar lucrări pentru a căror executare e competent. Nu trebuie să înceapă sau să continue tratamente care nu servesc în mod optim obiectului.
   8. Conservator-restauratorul trebuie să își îmbogățească cunoștințele și competențele profesionale, cu scopul permanent de a-și îmbunătăți calitatea muncii.
   9. Când este necesar sau potrivit, conservator-restauratorul trebuie să colaboreze cu alți specialiști și să participe la schimburi integrale de informații.
   10. În situații de urgență, când patrimoniul se află în pericol iminent, conservator-restauratorul trebuie să acorde întregul său sprijin.
   11. Conservator-restauratorul nu trebuie să îndepărteze material din obiectele de patrimoniu, decât dacă acest lucru este indispensabil pentru conservarea obiectelor sau dacă materialul respectiv afectează substanțial valoarea istorică și estetică a obiectului. Materialele îndepărtate trebuie conservate, dacă este posibil, iar procedura de îndepărtare trebuie documentată integral.
   12. Când utilizarea socială a patrimoiului e incompatibilă cu conservarea sa, conservator-restauratorul trebuie să aducă în atenția deținătorului legal al bunului posibilitatea utilizării unei reproduceri ca soluție intermediară potrivită și să recomande procedee adecvate de reproducere, care să nu deterioreze originalul.
3. Obligații ale conservatorilor și restauratorilor față de deținătorul bunului cultural
   1. Să îl informeze cu privire la măsurile necesare de restaurare.
   2. Să respecte confidențialitatea asupra bunului sau să obțină acordul deținătorului.
   3. Să combată traficul ilicit și să verifice proveniența bunului înainte de a accepta lucrarea.
4. Obligații ale conservatorilor și restauratorilor față de colegi și profesie
   1. Să respecte demnitatea și integritatea colegilor de profesie.
   2. Să participe la formarea tinerilor specialiști.
   3. Să comunice deținătorului subcontractarea lucrării.
   4. Să împărtășească experiență și informație pentru dezvoltarea profesiei.
   5. Să promoveze profesia și înțelegerea ei de către public și alți specialiști.
   6. Are drept de proprietate intelectuală și dreptul de a fi recunoscut drept autor.
   7. Participarea la activități de comercializare a bunurilor de patrimoniu este incompatibilă cu calitatea de conservator-restaurator.
   8. Să utilizeze mijloace corecte de publicitate, în special în ceea ce privește informația transmisă.

Prezenta traducere în limba română aparține ©Museum Anonymous.